miercuri, 5 septembrie 2012

Viata noastra e suma alegerilor facute pana in prezent




În fiecare zi, fiecare dintre noi face o mulţime de alegeri care vor avea impact asupra vieţilor noastre. Unele dintre acestea sunt de mică importanţă si ne vor influenţa în urmă­toarele câteva minute, ore, sau zile, în timp ce altele ne vor schimba complet cursul vieţii. Unele alegeri sunt mai uşor de făcut, altele mai greu. Unele ne vor conduce direct spre suc­ces, în timp ce altele ne vor aduce faţă în faţă cu eşecul. Unele vor părea cutremurător de importante, în timp ce altele vor părea complet nesemnificative. Dar ce trebuie să ştim neapărat este că fiecare alegere, importantă sau nu, uşoară sau dificilă, pe care o luăm în mod individual sau co­lectiv, ne modifică cursul vieţii. Calitatea alegerilor noastre va hotărî, dacă ne vom lupta cu frustrările, sau vom trăi o viaţă extraordinară – viaţa visurilor noastre.
Capacitatea noastră de a face alegeri implică anumite drepturi şi libertăţi. Dacă putem alege, atunci putem determi­na ce decizii să luăm în legătură cu corpurile, sănătatea, rela­ţiile, finanţele şi carierele noastre, cu vieţile noastre sociale şi cu credinţele noastre spirituale. Opţiunea ne permite să ale­gem, să selectăm, să decidem între posibilele căi de urmat. Să mergem la dreapta sau la stânga. Să mergem înainte sau înapoi, să fim fericiţi sau trişti, iubitori sau plini de ură, satis­făcuţi sau nemulţumiţi. Alegerea ne dă puterea de a avea suc­ces sau de a fi neîmpliniţi, să fim buni sau extraordinari, să simţim plăcere sau durere. Putem alege îngheţată cu cioco­lată sau cu vanilie, putem munci sau ne putem juca, econo­misi sau cheltui, putem fi responsabili de faptele noastre sau victime. Putem fi ocupaţi sau nu, fideli sau nu, disciplinaţi sau leneşi. Putem merge pe o cale care să ne reflecte sinele nos­tru superior, sau pe una care să ne reflecte sinele nostru infe­rior, în final, noi suntem cei care alegem.
Lucrul care ne face pe fiecare dintre noi speciali si ne deosebeşte de toate celelalte forme de viaţă, este capacitatea de a ne cântări opţiunile şi de a face alegeri conştiente, deli­berate. Posibilitatea de a alege ar putea fi cel mai de preţ dar al nostru. Când eram mai tineri, aşteptam cu nerăbdare să ajungem la vârsta la care să nu mai trebuiască să facem ceea ce ni se spune. Consideram că această capacitate de a face propriile noastre alegeri era un dar nepreţuit. De-abia aştep­tam ziua când nu va mai fi nevoie să respectăm regulile părinţilor, care ne fuseseră impuse timp de ani de zile, şi să ne conducem vieţile singuri. Aşteptam momentul când deve­neam liberi şi stăpâni pe propriile noastre destine, savurând acel moment hotărâtor, când puteam alege când să ne tre­zim, când şi ce să mâncăm, când să ne culcăm – şi când să nu facem toate astea. Ca tineri adulţi, dreptul de a alege în­semna libertate. Capacitatea de a alege, presupunea posibili­tăţi nelimitate pentru a ne crea un viitor plin de visele şi dorin­ţele noastre. Alegerea ne oferea speranţă. Ne promitea o via­ţă emoţionantă – o viaţă în care am fi fost liberi să gândim si să creăm orice ne-am fi dorit. Ca tineri ce deveneau adulţi, am făcut alegeri pentru că ne entuziasmau, pentru că ne sim­ţeam bine, pentru că ofereau promisiunea unei satisfacţii, sau a unei recompense.
Când suntem tineri e uşor să spunem: „O să-mi înde­plinesc visurile mai târziu” sau „Anul viitor va fi anul meu de glorie”. Tinereţea îşi permite luxul să creadă că „într-o zi” vom ajunge, în mod miraculos, la destinaţia din visurile noastre. Apoi se întâmplă însă ceva. Ne maturizăm si realitatea crudă îşi spune cuvântul: ziua pe care am tot asteptat-o, nu va veni în mod miraculos. Prezentul nostru se bazează pe alegerile pe care le-am făcut ieri şi pe cele de acum trei zile, trei luni, sau trei ani. Nu ajungem să avem datorii enorme, din cauza unei singure cheltuieli extravagante. Nici nu ne îngrăşăm cu zece kilogra­me, pentru că mâncăm copios la o singură masă. Iar relaţiile noastre, bineînţeles că nu se încheie peste noapte, în urma unei singure dispute mai aprinse. Suntem acolo unde sun­tem, din cauza unor alegeri subconştiente nepotrivite pe care le luăm absolut în fiecare zi şi care ajung să formeze realita­tea în care ne aflăm.
Dacă vrem să înţelegem mai bine cum am creat reali­tatea prezentă, nu trebuie decât să vedem alegerile pe care le-am făcut în trecut. Examinarea condiţiilor actuale ne va de­monstra că am ajuns unde suntem, în urma rezultatelor deci­ziilor luate ieri, alaltăieri si în zilele anterioare. La fel, dacă vrem să vedem cum ne va fi viaţa în viitor, trebuie să studiem alegerile pe care le facem astăzi. Poate că nu ne-am gândit niciodată la viaţa noastră în acest mod. Dar, este cert că viito­rul va depinde de deciziile luate de noi, chiar în acest mo­ment. Atunci, care este motivul pentru care cei mai mulţi din­tre noi petrec atât de puţin timp gândindu-se la alegerile pe care le fac? De ce, de multe ori, nu ne uităm în ambele direc­ţii, înainte de a porni înainte şi nu cântărim toate opţiunile po­sibile şi consecinţele acestora? Vieţile noastre nu sunt un joc de noroc la care avem ghinion – şi nici nu sunt astfel, din ca­uza părinţilor, a soţului, sau a şefului. Acest lucru are şi avan­taje si dezavantaje. Dezavantajul este că suntem singurii răs­punzători de viaţa noastră. Avantajul este faptul că noi – şi nu­mai noi – avem puterea de a ne schimba vieţile – şi o putem face în orice moment.
Este destul de simplu: dacă vrem ca vieţile noastre să fie diferite, tot ce trebuie este să facem alte alegeri. Cei mai mulţi dintre noi continuăm să facem aceleaşi alegeri din obişnuinţă, din confort, teamă sau lene şi apoi ne mirăm de ce nu obţi­nem rezultate diferite. Adevărul este că suntem atât de ocupaţi de supravieţuire, încât nici măcar nu ne dăm seama că alege­rile şi acţiunile noastre nu ne conduc spre împlinirea speran­ţelor şi a viselor. Suntem prea preocupaţi de rutina zilnică şi preferăm să mergem pe calea cea mai uşoară, mai cunoscută, sau care opune cea mai mică rezistenţă – chiar dacă ne conduce spre un loc în care nu dorim, de fapt, să ajungem. Mulţi dintre noi se poticnesc în fiecare zi, încercând să facă tot ce pot, fără a conştientiza si a avea instrumentele necesare pen­tru a-şi schimba cursul vieţii. Apoi suntem uimiţi când ne tre­zim si descoperim că, de ani de zile, luptăm pentru aceleaşi scopuri si dorinţe si tot nu suntem acolo unde ne-am fi dorit.
Cei mai mulţi dintre noi au pierdut din vedere relaţia care există între alegerile si acţiunile noastre si rezultatele acestora, în loc să ne asumăm responsabilitatea pentru starea actuală a lucrurilor, devenim specialişti în a-i acuza pe alţii, considerând că e vina lor, atunci când vieţile noastre nu sunt atât de minunate pe cât ne-am aşteptat. Am putea chiar arăta cu degetul spre alţii, în loc să ve­dem alegerile pe care noi le-am făcut şi care ne-au dus exact în locul în care suntem astăzi. Dacă nu suntem conştienţi atunci când facem alegeri, nu vom face nimic altceva decât să repetăm tiparele din trecut. Dacă vreţi să vă atingeţi ţelurile si să creaţi viaţa pe care o doriţi, va trebui să faceţi alte alegeri, care să vă conducă spre acţiuni noi [...]
Calitatea vieţilor noastre este suma tuturor deciziilor noastre. Pentru a lua decizii de calitate, trebuie să vedem lim­pede. Punându-ne întrebări în legătură cu toate variantele po­sibile, devenim mai conştienţi şi putem vedea mai clar even­tualele rezultate ale acţiunilor noastre. Când vă puneţi aceste întrebări pe parcursul procesului decizional, vedeţi imediat daca decizia pe care sunteţi pe cale s-o luaţi este o expresie a părţii voastre luminate sau a celei întunecate, dacă alegerea provine din speranţele şi visele voastre, sau din temeri şi îndo­ieli. Aceste întrebări vă oferă înţelepciunea necesară, pentru ca ce era înainte inconştient, să devină conştient, pentru ca să puteţi alege cu toată puterea ce vine din actul de a fi pe de­plin conştient.
Toţi avem o flacără internă care este păstrătoarea forţei noastre vitale. Fiecare alegere pe care o facem, ori aduce mai multă forţă, întărind, aprinzând si hrănindu-ne flacăra, ori di­minuează această forţă, micşorând intensitatea flăcării şi reducându-i puterea. Atunci când focul interior este viu, ne simţim puternici si încrezători. Avem puterea şi curajul de a spune adevărul, ca si umilinţa de a cere ce ne trebuie. O flacără sănătoasă ne um­ple minţile cu imagini clare şi cu inspiraţie şi ne oferă tăria de a ţine cont de visele noastre şi de a le urma. Atunci când ne alimentăm focul din interior, putem vedea cu foarte mare cla­ritate şi putem acţiona fără să ne abatem din drum. O flacără puternică ne împinge spre stări de conştiinţă mai înalte, acolo unde sălăşluiesc iubirea de sine şi libertatea emoţională.
Însă atunci când flăcările sunt mici, suntem vulnerabili, firavi şi slabi. Suntem temători, susceptibili si îngrijoraţi şi ne îndoim de propriile noastre puteri. Atunci când flăcările nu au fost îngrijite şi hrănite, căutăm cu disperare împlinire în lucru­rile din exteriorul nostru, încetăm să mai comunicăm cu cei­lalţi, fiindu-ne teamă că nu merităm să fim iubiţi si fericiţi. Atunci când flăcările noastre sunt slabe, nu avem un sistem defensiv apt să lupte cu boala, îndoiala, grija, lipsa de apreci­ere faţă de propria persoană, dependenţa sau critica. Atunci când flacăra noastră este mică aşteptăm ca alţii să ne alimen­teze focul, pentru că noi nu am făcut-o. Un foc mic este slab si cade pradă dialogurilor negative continue, care se infiltrea­ză în minţile noastre.
Acum o să vă spun ceva care o să vă trezească la reali­tate: alegerile ne influenţează comportamentul şi acţiunile. Fiecare alegere, ori pune lemne pe focul nostru interior, ori îl stropeşte cu apă, diminuându-i astfel forţele. Dacă vrem să strălucim în toată lumina noastră, dacă vrem să ne exprimăm în mod autentic şi dorim ca forţa să ne propulseze scopurile în lume, sarcina primordială trebuie să fie aceea de a ne men­ţine focul interior – forţa noastră vitală – cât mai puternic.


sursa: http://eulinterior.blogspot.ro

marți, 4 septembrie 2012

Flacarile interioare sunt esenta noastra



Suntem temători, susceptibili şi îngrijoraţi şi ne îndoim de propriile noastre puteri. Atunci când flăcările nu au fost îngrijite şi hrănite, căutăm cu disperare împlinire în lucru¬rile din exteriorul nostru. încetăm să mai comunicăm cu ceilalţi, fiindu-ne teamă că nu merităm să fim iubiţi şi fericiţi. Atunci când flăcările noastre sunt slabe, nu avem un sistem defensiv apt să lupte cu boala, îndoiala, grija, lipsa de apreci¬ere faţă de propria persoană, dependenţa sau critica. Atunci când flacăra noastră este mică aşteptăm ca alţii să ne alimenteze focul, pentru că noi nu am făcut-o. Un foc mic este slab şi cade pradă dialogurilor negative continue, care se infiltrează în minţile noastre.

Este important de ştiut faptul că starea şi intensitatea focului nostru îi afectează şi pe cei din jur. O flacără mică provoacă îngrijorarea celorlalţi, în acelaşi mod în care ne-am simţi obligaţi să avem grijă de un foc care e pe cale să se stingă. O flacără interioară intermitentă ne impune să căutăm modalităţi pentru a o înteţi şi a o revitaliza. Putem să lăsăm nesupravegheat un foc care de-abia mai pâlpâie? Putem să-l ignorăm mai mult de câteva minute? Nu, dacă vrem să-l menţinem aprins. Un foc cu izbucniri intermitente riscă să se stingă, în timp ce o flacără sănătoasă se înalţă spre cer, arde strălucitor şi deţine suficientă putere pentru a rămâne aprinsă, chiar şi atunci când vântul bate în rafale. Flăcările noastre sunt esenţa noastră. Atunci când sunt bine alimentate, ele menţin intensitatea focului. Dar flăcările noastre interioare trebuie îngrijite şi protejate. Trebuie să le onorăm, să avem grijă de ele şi să le hrănim, pentru a le păstra forţa. Sarcina noastră este de a proteja aceste flăcări, ştiind că ele sunt forţa noastră vitală, spiritul nostru şi păstrătoarele divinităţii noastre. Acum o să vă spun ceva care o să vă trezească la realitate: alegerile ne influenţează comportamentul şi acţiunile. Fiecare alegere, ori pune lemne pe focul nostru interior, ori îl stropeşte cu apă, diminuându-i astfel forţele. Dacă vrem să strălucim în toată lumina noastră, dacă vrem să ne exprimăm în mod autentic şi dorim ca forţa să ne propulseze scopurile în lume, sarcina primordială trebuie să fie aceea de a ne menţine focul interior - forţa noastră vitală - cât mai puternic. Acum aş vrea să vă imaginaţi că singurul lucru pe care-l aveţi de făcut, în viaţa asta, este să îngrijiţi această flacără interioară, s-o menţineţi aprinsă şi activă. Imaginaţi-vă că nu aveţi absolut nimic altceva de făcut, decât să luaţi zilnic, săptămânal, lunar şi anual hotărâri care să protejeze acel foc. Imaginaţi-vă cum vă îngrijiţi de intensitatea acestui foc, ştiind că el şi numai el, vă poate oferi toată iubirea, banii, sănătatea, siguranţa, împlinirea şi pacea pe care o doriţi. Cel mai probabil veţi fi foarte, foarte atenţi la acest foc şi veţi face alegeri care vă vor spori puterea şi vă vor îmbunătăţi viaţa pentru a vă menţine forţa vitală.




http://www.editura-foryou.ro/index.php?p=detalii&carte=50


luni, 3 septembrie 2012

Ne pregatim pentru noile energii de vibratie superioara?




Depresia este ceva ce afecteaza, in zilele noastre, din ce in ce mai multi oameni. Este un cuvant folosit pentru a descrie felul in care ne simtim, atunci suntem tristi, apatici, lipsiti de motivatie, nelinistiti si, in cel mai rau caz, fara speranta, neputinciosi si inutili. Atunci cand suntem deprimati e greu sa gasim o motivatie ca sa facem orice si suntem fie foarte emotivi si plangaciosi, fie ne simtim apatici si lipsiti de viata. Si noi, oamenii, mai simtim ceva, atunci cand ne extindem campul energetic, prin urmare cu cat devenim mai constienti din punct de vedere energetic si acceptam inaltarea, cu atat este mai mare riscul de a fi (temporar) deprimati. Inseamna asta ca, daca ne extindem campul energetic, riscam sa devenim deprimati? Absolut – si din mai multe motive. Atunci cand suntem constienti de noile nivele energetice – ceea ce inseamna ca ne-am epuizat conexiunile energetice existente – putem crea doua fluxuri separate de energie. Un flux este alcatuit din propria noastra energie si cel de-al doilea reprezinta noul nivel energetic, superior. Devenim deprimati, pentru ca nivelele energetice superioare apasa pe energia noastra si ne fac foarte constienti de vibratia joasa a acesteia. Acest proces pur si simplu stoarce din noi orice aspecte limitative, astfel incat sa le putem cunoaste (ca si cum am fi stransi intr-o menghina, sau asa cum este scoasa pasta de dinti din tub), motiv pentru care viata noastra pare sa fie atat de „rea” si de intunecata, atunci cand suntem deprimati. Avem nevoie sa cream o conexiune cu noul flux energetic, prin eliberarea lucrurilor care ne coboara vibratia, astfel incat sa ne putem integra in noua energie. Cele doua nivele nu pot coexista in interiorul nostru, ci trebuie sa il alegem pe cel la care vrem sa ne aflam. Pe masura ce aceste aspecte negative sunt eliberate, le resimtim sub forma de energie emotionala grea, amintiri ale limitarilor noastre, esecuri, indoileli, confuzie si realitatea pe care o avem in acest moment. Suntem pe deplin constienti de tot ceea ce nu functioneaza in viata noastra, de tot ceea ce nu ne aduce bucurie si nu este prea satisfacator. Acum ne simtim bolnavi si blocati – si chiar asa suntem. Acesta este punctul in care trebuie sa ne aliniem cu noile nivele ale energiei si sa cream canalele pentru integrarea acestora in realitatea noastra, astfel incat sa devina noua noastra vibratie. Daca suntem constienti de acest proces, ne deschidem in fata unor noi potentiale. Daca nu, devenim depresivi, ne simtim ingrozitor si putem cobori pe spirala judecatii de sine si a fricii, imbolnavindu-ne fizic si mintal. Motivul pentru depresie este acela ca nu mai suntem aliniati, din punct de vedere energetic, cu vibratia si energia noastra prezenta. Scopul depresiei este de a ne ajuta sa devenim constienti de noile energii cu care ne putem alinia. Psihologii definesc depresia ca fiind o problema mentala – dar ea este, in realitate, o problema de energie. Atunci cand va simtiti „deprimati”, energia voastra a fost comprimata si sunteti pe deplin constienti de ceea ce poate fi eliberat, pentru a va ajuta sa va aliniati cu noile energii si sa le integrati. Alinierea si integrarea se obtin prin intentie, constientizare, eliberare si ancorare. Aceasta ne permite sa ne conectam la noua energie si ne aseaza pe un nivel de vibratie energetica superioara. Atunci cand se intampla acest lucru, poate sa fie foarte neplacut si, daca ne amintim de ce se intampla toate acestea, ne putem folosi depresia pentru a elibera ceea ce nu mai serveste dorintei noastre de inaltare si spre a ne pregati pentru noile energii de vibratie superioara, care pot deveni noua noastra realitate extinsa.


sursa:  http://eulinterior.blogspot.ro

joi, 23 august 2012

Osho - ori de cate ori se intalnesc doi oameni , este creata o noua lume








Ori de cate ori se intalnesc doi oameni , este creata o noua lume. Prin simpla lor intalnire , un nou fenomen care nu a existat niciodata inainte si care ii va transforma si ii va schimba pe cei doi. Relatia este creata de voi, dar pe de alta partre ea va creaza la randul ei pe voi. Se intalnesc doua persoane, ceea ce inseamna ca se intalnesc doua lumi. Fiecare persoana reprezinta o lume in sine , un mister complex .
La inceput , singurele care se intalnesc sunt periferiile celor doi. Dar pe masura ce relatia devine mai profunda , mai intima , mai apropiata , centrele celor doi ajung sa se intalneasca . Atunci cand centrele se intalnesc , putem vorbi de iubire. Iubirea este ceva extrem de rar. Ca sa intalnesti centrul unei persoane este necesar sa treci tu insuti printr-o revolutie, pentru ca daca doresti sa intalnesti o persoana in centrul ei , va trebui sa-i permiti ei insisi sa iti intalneasca centrul. Voi nu sunteti tot una cu periferia voastra.

De fapt , aceasta nu este altceva decat gardul din jurul fiintei voastre.Puteti face dragoste cu altcineva , puteti stabili o relatie sexuala , dar pana si sexul este periferic. Pana cand centrele voastre se vor intalni, sexul nu va fi altceva decat o intalnire intre doua trupuri. Iar intalnirea dintre doua trupuri nu poate fi o intalnire intre doua suflete.Voi nu puteti permite altcuiva sa intre in centrul vostru decat daca nu va este teama , daca nu sunteti infricosati. Cand nu-ti este teama , nu ai nimic de ascuns , asa ca te poti deschide si poti elimina orice ziduri. Atunci ii poti invita pe ceilalti sa patrunda in inima ta.
Dar nu uitati , daca ii permiti altcuiva sa patrunda in inima ta foarte profund , celalalt iti va permite si el sa patrunzi in inima sa , caci deschiderea interioara creeaza incredere. Daca tie nu iti este teama , nici celor din jur nu le va mai fi.


sursa: http://eulinterior.blogspot.ro

miercuri, 22 august 2012

Osho - despre Vechiul Om si Noul Om







Trăieşti într-unul dintre cele mai vii timpuri. Noul Om, în fragmente, deja a sosit, dar doar în fragmente [...] Noul Om nu poate veni de nicăieri, trebuie să vină prin tine. Noul Om poate să se nască doar prin pântecele tale: tu trebuie să devii pântecele. Este o experimentare: a curăţa terenul astfel încât noile seminţe să poată cădea în el. Dacă Noul Om reuşeşte, vechiul va trebui să se ducă. Vechiul poate trăi doar dacă Noul Om este împiedicat să vină. Nu poate fi împiedicat acum, fiindcă nu este doar o chestiune de venire a Noului Om în existenţă. Este o chestiune de supravieţuire a întregului pământ – a conştientizării însăşi, a vieţii însăşi. Este o chestiune de viaţă şi de moarte.

Vechiul Om a ajuns la deplină distructivitate. Vechiul Om a ajuns la capătul funiei. Acum nu mai este posibilă nici o viaţă cu vechiul concept de om, ci doar moarte. Vechiul Om se pregăteşte de sinucidere globală. Vechiul Om îngrămădeşte bombe atomice, bombe cu hidrogen, cu scopul de a comite o sinucidere colectivă. Aceasta este o dorinţă foarte inconştientă: mai degrabă decât să-i permită Noului Om să fie, Vechiului Om i-ar place să distrugă totul. Trebuie să înţelegi, trebuie să protejezi noul, fiindcă noul poartă tot viitorul cu el. Şi omul a ajuns la un stadiu unde este posibil un măreţ salt cuantic. Vechiul Om era altfel-lumesc, Vechiul Om era împotriva acestei lumi. Vechiul Om privea întotdeauna cerurile. Vechiul Om era preocupat mai mult cu viaţa după moarte decât cu viaţa înainte de moarte. Preocuparea Noului Om va fi viaţa înainte de moarte. Preocuparea Noului Om va fi această viaţă, fiindcă dacă se are grijă de această viaţă, cealaltă va urma de la sine. Nu este nevoie să te îngrijorezi despre asta, nu ai nevoie să te gândeşti la asta. Vechiul Om era prea preocupat cu Dumnezeu. Acea preocupare era din teamă. Noul Om nu va fi preocupat cu Dumnezeu, dar va trăi şi va iubi această lume şi din această dragoste va experimenta existenţa lui Dumnezeu. Vechiul Om era speculativ, Noul Om va fi existenţial [...] Mâine este în pântecele lui astăzi: ai grijă de astăzi şi vei avea grijă de mâine. Nu este nevoie să fii în vreun fel îngrijorat despre mâine. Şi dacă devii prea îngrijorat de mâine, vei rata pe astăzi! Şi mâine va veni ca astăzi – întotdeauna vine ca astăzi. Şi dacă ai învăţat acest obicei sinucigaş de a-l rata pe astăzi, îl vei rata şi pe mâine. Vei continua să ratezi. Vechiul Om rata permanent, era mizerabil, trist. Şi fiindcă era trist, era împotriva lumii, el condamna lumea, el condamna samsara. El spunea: „Din cauza lumii sunt în mizerie”. Nu este aşa. Lumea este imens de frumoasă – este toată frumuseţe, fericire şi binecuvântare. Nu este nimic greşit cu lumea. Ceva era greşit cu mintea veche. Vechea minte era fie orientată către trecut, fie orientată către viitor – care de fapt nu sunt orientări într-adevăr diferite. Vechea minte era preocupată cu ceea ce nu este. Noul Om va fi complet armonizat cu ceea ce este, fiindcă aceasta este Dumnezeu, aceasta este realitatea. Vechiul Om căra răspunsuri de-a gata. El era împănat cu filozofie, religie şi tot felul de nonsensuri. Noul Om va trăi viaţa fără nici o concluzie apriori despre ea. Fără nici o concluzie, cineva trebuie să facă faţă existenţei şi apoi ştie ce este aceasta. Dacă ai tras deja concluzia, concluzia ta va deveni o legătură pentru ochi, nu îţi va permite să vezi adevărul. Investiţia ta va fi în concluzie. Vei distorsiona realitatea pentru ca aceasta să se potrivească concluziei. Asta este ceea ce a fost făcut până acum [...] Noul Om nu va trăi din convingere, el doar va trăi. Şi aminteşte-ţi, cei care pot trăi doar, fără convingere, doar ei pot ajunge să cunoască ce este adevărul. Credinciosul sau necredinciosul nu ajung niciodată să cunoască ce este adevărul – convingerile lor apasă prea greu pe minţile lor, ei sunt înconjuraţi prea mult de sistemele de credinţă. Noul Om nu va cunoaşte nici un sistem de credinţă. El va veghea, va observa, va vedea, va trăi şi va permite tot felul de experienţe. El va fi disponibil, el va fi multidimensional. El nu va căra scripturi în cap, el va căra doar alertă, conştientizare. El va fi meditativ. Vechiul Om trăia din teamă – chiar şi Dumnezeul lui nu era nimic altceva decât o creaţie din teamă. Templele lui, moscheile, gurudwaras-urile, bisericile – toate erau din teamă. El tremura, era înfricoşat. Noul Om va trăi din dragoste, nu din teamă, fiindcă teama serveşte moartea, dragostea serveşte viaţa. Şi dacă tu trăieşti din teamă, nu vei cunoaşte niciodată ce este viaţa, vei cunoaşte doar moartea, din nou şi din nou. Şi aminteşte-ţi, persoana care trăieşte din frică creează tot felul de situaţii în care ea trebuie să simtă tot mai multă frică. Frica ta crează situaţii, întocmai precum dragostea crează situaţii, dacă iubeşti vei găsi aşa de multe situaţii să fii iubitor, dacă esti speriat vei găsi aşa de multe situaţii să fii speriat. Dragostea va fi aroma noii conştientizări.



Sursa: http://eulinterior.blogspot.ro

marți, 21 august 2012

Ascensiunea - a noua si ultima etapa a evolutiei spirituale si ascensiunii




Fazele evolutiei spirituale si ascensiunii

1. Deziluzia

2. Angajamentul de a evolua

3. Purificarea

4. Integrarea

5. Asimilarea Noilor Energii

6. Transmutatia

7. Transfigurarea

8. Resurectia

9. Ascensiunea




Discutam despre a 9-a etapa: Ascensiunea



La un moment dat, toate celulele sunt convertite in forma luminoasa cristalina pe baza de siliciu iar calatoria ascensiunii pare ca se termina aici, cel putin aceasta faza a ei. Ca fiinta deplina a celei de a 5-a dimensiuni, realizati ca exista foarte multe inaintea voastra, in aceasta calatorie infinita a sufletului.

Singura dorinta este de a servi, asadar, cel mai probabil, veti ramane in cea de a 5-a dimensiune a Pamantului, ajutand sufletele din dimensiunea dominanta 4D. Deoarece exista numai o dimensiune de constiinta intre voi, puteti inca interactiona cu ele, desi sufletele 3D vor parea ca locuiesc o alta planeta in acelasi spatiu. Oricum, la acea vreme, dimensiunea 3D a Pamantului va fi foarte putin populata deoarece aceste suflete parasesc spatiul planetar pentru lumi care sunt mai potrivite pentru nivelul lor de constiinta.






Citeste mai mult: Calea Eliberarii -> Pasii Ascensiunii 8


sursa: http://maya_ra.ablog.ro

luni, 20 august 2012

Resurectia - a opta etapa a evolutiei spirituale si ascensiunii





Fazele evolutiei spirituale si ascensiunii

1. Deziluzia

2. Angajamentul de a evolua

3. Purificarea

4. Integrarea

5. Asimilarea Noilor Energii

6. Transmutatia

7. Transfigurarea

8. Resurectia

9. Ascensiunea










Discutam despre a 8-a etapa: Resurectia

In aceasta etapa a ascensiunii, procesul imbatranirii este reversat si toate afectiunile se vindeca rapid. Corpul devine tanar si sanatos, indiferent de starea anterioara. Deveniti imuni la influentele de mediu, capabili sa umblati prin incendii si inundatii in deplina siguranta. In cele din urma, chiar si nevoia de oxigen dispare deoarece energia va este furnizata din dimensiunile eterice.

De fapt, deveniti o fiinta eterica, radiand vizibil Lumina pentru toti cei care inca va mai pot vedea. Puterile voastre vindecatoare sunt deplin manifeste iar miracolele devin ceva normal. Singura voastra dorinta este focalizata pe a-i ajuta pe cei care inca nu au ajuns in acest stadiu de manifestare.




Citeste mai mult: Calea Eliberarii -> Pasii Ascensiunii 8


sursa: http://maya_ra.ablog.ro

duminică, 19 august 2012

Transfigurarea - a saptea etapa a evolutiei spirituale si ascensiunii





Fazele evolutiei spirituale si ascensiunii

1. Deziluzia

2. Angajamentul de a evolua

3. Purificarea

4. Integrarea

5. Asimilarea Noilor Energii

6. Transmutatia

7. Transfigurarea

8. Resurectia

9. Ascensiunea


Discutam despre a 7-a etapa: Transfigurarea


Aceasta este etapa in care se petrece tranformarea fizica. O masa critica de celule au fost convertite in forma nemuritoare bazata pe siliciu iar procesul se amplifica intr-o cascada incontrolabila, pe o scara evolutiva exponentiala. Aceasta inseamna ca in fiecare zi se convertesc in forma nemuritoare un procent din ce in ce mai mare de celule.

Corpul fizic incepe sa aiba o aura auriu alba, similar cu ceea ce se observa in picturile sfintilor de pe vremea Renasterii. Radianta voastra va putea fi observata chiar si de catre cei ce au capacitati de viziune incipiente. Procesul de imbatranire a corpului fizic se opreste si sunteti imuni la orice forma de boala. Daca sunteti vatamati in vre-un fel, rana se vindeca foarte repede, aproape instantaneu. Simtiti permanent prezenta lui Dumnezeu in interior si o mare bucurie va patrunde fiinta.

Nu mai simtiti nevoie prea multa sa mancati sau sa beti deoarece primiti cea mai mare parte din energie direct din dimensiunile inalte prin infuzie de coduri de Lumina.

Urmeaza etapa Resurectiei.






Citeste mai mult: Calea Eliberarii -> Pasii Ascensiunii 7


sursa: http://maya_ra.ablog.ro

sâmbătă, 18 august 2012

Transmutatia - a sasea etapa a evolutiei spirituale si ascensiunii




Fazele evolutiei spirituale si ascensiunii

1. Deziluzia

2. Angajamentul de a evolua

3. Purificarea

4. Integrarea

5. Asimilarea Noilor Energii

6. Transmutatia

7. Transfigurarea

8. Resurectia

9. Ascensiunea


Discutam despre a 6-a etapa: Transmutatia


Abilitatea de a transmuta energia este alchimie pura. In aceasta etapa a ascensiunii deveniti supremii alchimisti. Indiferent de ceea ce apare in calea voastra il transmutati in Lumina Pura. Aceasta este etapa invizibilitatii psihologice, cand puteti calatori oriunde pe Pamant cu deplina incredere si in deplina siguranta, indiferent de negativitatea din jur.

Desi corpul cristalin nemuritor este inca in fazele de inceput si, tehnic, sunteti inca in zona potentialului mortii fizice sau influentelor negative din mediu, constiinta voastra este de asa natura incat nu atrage asemenea experiente, chiar daca interactionati cu cei care au intentii necurate.

Ca Lucratori de Lumina, puteti fi calauziti sa interveniti in situatii periculoase pentru a ajuta suflete cazute in negativitate si veti realiza aceasta cu deplina Pace si Serenitate in vreme ce pasiti prin cartiere pline de violenta sau cladiri daramate de cutremure..

Urmeaza etapa Transfigurarii.




Citeste mai mult: Calea Eliberarii -> Pasii Ascensiunii 6


sursa: http://maya_ra.ablog.ro

vineri, 17 august 2012

Asimilarea Noilor Energii - a cincea etapa a evolutiei spirituale si ascensiunii





Fazele evolutiei spirituale si ascensiunii

1. Deziluzia

2. Angajamentul de a evolua

3. Purificarea

4. Integrarea

5. Asimilarea Noilor Energii

6. Transmutatia

7. Transfigurarea

8. Resurectia

9. Ascensiunea


Discutam despre a 5-a etapa: Asimilarea Noilor Energii


Dupa integrarea celor 6 corpuri dense (fizic, emotional, mental, astral, eteric, cauzal), fiinta umana se deschide accentuat catre frecventele inalte. Nu mai exista blocaje care sa ne impiedice sa fim transductori energetici, un canal pentru Puterea si Prezenta Infinitului ce curge prin noi. Chiar daca aspectul uman impreuna cu "slabiciunile" sale inerente inca exista, Dispensele Divine active in acest moment ne dau urmatoarea promisiune:

"Nu aveti nevoie sa rezolvati fiecare detaliu pentru a intra in ascensiune. Trebuie numai sa rezolvati o parte semnificativa (peste 50%) din karma, nu toata karma in intregime. Prin Gratie Divina pura sunteti accelerati in frecvente din ce in ce mai mari de Lumina ce scalda planeta".

Aceste benzi intense de energie vin in josul coloanei vertebrale prin chakra coroanei si in susul coloanei prin chakra radacinii, formand un dublu helix de lumina Aurie si Argintie, similar cu configuratia moleculei ADN. Pe masura ce helix-urile auriu si argintiu se intalnesc si impletesc in chakrele inimii si plexului solar, o stralucitoare Lumina Alba este generata, infuzata de Lumina Roz a iubirii si compasiunii. Aceasta Lumina este apoi emisa in lume cu intensitate din ce in ce mai mare.

Nu este deloc intamplator ca in lectiile anterioare a fost data o meditatie pentru a va ajuta sa deveniti constienti de aceasta Lumina spiralata (gasiti meditatia pe blog, se numeste Gratia Kundalini, in recomandari pentru portalul din 2012, cateva insemnari inainte). Va sugeram sa vizualizati din nou aceste Lumini ascendenta (argintie) si descendenta (aurie), deoarece vizualizarea va echilibra spiralele voastre masculine (auriu, descendent) cu cele feminine (argintiu, ascendent), generand Constiinta Christica pura in Centrul Fiintei voastre.

Pe masura ce asimilati energiile in crestere ale ascensiunii, corpul fizic incepe sa se schimbe in stransa conexiune cu constiinta. Va identificati din ce in ce mai mult cu dimensiunile inalte si mai putin cu cele dense. Deveniti un ousider in aceasta lume (sunteti in aceasta lume dar nu mai apartineti ei..) si simtiti o Unime cu tot ceea ce este. Cei care sunt de asemenea pe calea ascensiunii vor fi atrasi catre voi, impreuna cu cei care inca nu sunt in totalitate pregatiti vibrational. Ei vin catre voi sa invete si sa se impartaseasca din intelepciunea voastra. Din acest moment, va daruiti fara nici o rezerva, stiind ca orice nevoie ati avea, ea va fi indeplinita de Infinita Iubire si Compasiune a lui Dumnezeu.

Desi intrati intr-o stare transcedentala permanenta, mai puteti fi atrasi in iluziile lumii dense, dar aceste episoade devin din ce in ce mai rare si mai putin intense decat in etapele de inceput ale transformarii.

Urmeaza etapa Transmutatiei.




Citeste mai mult: Calea Eliberarii -> Pasii Ascensiunii 5



sursa: http://maya_ra.ablog.ro

joi, 16 august 2012

Integrarea - a patra etapa a evolutiei spirituale si ascensiunii





Fazele evolutiei spirituale si ascensiunii

1. Deziluzia

2. Angajamentul de a evolua

3. Purificarea

4. Integrarea

5. Asimilarea Noilor Energii

6. Transmutatia

7. Transfigurarea

8. Resurectia

9. Ascensiunea


Discutam despre a 4-a etapa: Integrarea


Pe masura ce omul a invatat sa isi accepte aspectele pe care le-a negat in trecut, diferitele nivele si dimensiuni ale sufletului incep sa se integreze intr-un sens holistic, de intreg. Omul se elibereaza de judecati si isi simte cu adevarat eterna inocenta, chiar daca tipare emotionale si mentale vechi il mai fac sa uite din cand in cand.

O parte importanta a procesului acceptarii de sine consta in intelegerea faptului ca aspectul uman nu va fi niciodata perfect in acelasi mod ca aspectul Divin, dar trebuie sa i se permita sa fie asa. El trebuie adus intr-o stare de iubire neconditionata si primit cu bine in Inima Fiintei.


In prezent, oamenii sunt in proces de integrare, pe masura ce din ce in ce mai multe aspecte ce au fost in intuneric ies la suprafata, deschise Luminii. Pe masura ce vinovatia si negarea se dizolva, aceste zone intunecate ale psihicului si ale celor 6 corpuri dense (fizic, emotional, mental, astral, eteric, cauzal) incep sa vibreze din nou, marind campul energetic personal. Pe masura ce intensitatea campului creste, Programul Maestru al Ascensiunii este activat si incepe procesul ascensiunii fizice in corp nemuritor.

Pana acum am studiat etapele evolutiei spirituale, dar in urmatoarele mesaje vom intra in detaliile incitante ale stadiilor procesului ascensiunii fizice in corp cristalin nemuritor.




Citeste mai mult: Calea Eliberarii -> Pasii Ascensiunii 4

sursa: http://maya_ra.ablog.ro

miercuri, 15 august 2012

Purificarea - etapa a treia a evolutiei spirituale si ascensiunii





Fazele evolutiei spirituale si ascensiunii

1. Deziluzia

2. Angajamentul de a evolua

3. Purificarea

4. Integrarea

5. Asimilarea Noilor Energii

6. Transmutatia

7. Transfigurarea

8. Resurectia

9. Ascensiunea






Discutam despre a 3-a etapa : Purificarea

Pe masura ce omul progreseaza in procesul de eliberare fata de iluzii, tot ceea ce este fals, minciuna sau sistem de credinta distorsionat, apare la suprafata constiintei pentru a fi eliberat. Astfel, aparent paradoxal, desi o noua Lumina straluceste in interior, viata poate parea si mai provocatoare decat inainte.

Omul realizeaza ca a trait in stransoarea sistemelor de credinta limitative si a emotiilor negative mult mai mult decat ar fi crezut initial. Descoperirea faptului ca sufletul a fost incarnat de-a lungul a milioane de ani a fost suprapusa de revelatia multor vieti petrecute in densitate, intuneric si chiar disperare. Probabil ca a fost persecutat pentru ca a spus adevarul si a trait intr-o anumita credinta, posibil sa isi fi pierdut in imprejurari traumatice familia si pe cei apropiati. Sau si mai apasator, poate si-a amintit cum in anumite vieti a fost de partea "intunericului" jucand roluri de opresor, asupritor, manipulator..

Atunci omul realizeaza puterea Iertarii si modul cum iertarea elibereaza karma si propulseaza sufletul pe calea spirituala cu viteza Luminii. Imbratiseaza de asemenea si sora geamana a Iertarii, Gratitudinea si are revelatia celei mai rapide cai de evolutie: acceptarea totala si iubirea neconditionata a ceea ce este, asa cum este, precum si a multumi pentru faptul ca este viu in acest moment etern.

In mesajul urmator vom studia etapa de Integrare.




Citeste mai mult: Calea Eliberarii -> Pasii Ascensiunii 3


sursa: http://maya_ra.ablog.ro

marți, 14 august 2012

Angajamentul de a evolua - a doua etapa a evolutiei spirituale si ascensiunii





Fazele evolutiei spirituale si ascensiunii

1. Deziluzia

2. Angajamentul de a evolua

3. Purificarea

4. Integrarea

5. Asimilarea Noilor Energii

6. Transmutatia

7. Transfigurarea

8. Resurectia

9. Ascensiunea



Discutam despre a doua etapa - Angajamentul de a evolua

Dupa ce experimentam diverse cai spirituale, maestri, invataturi, metode de meditatie, carti iluminate, seminarii.., ajungem la concluzia ca drumul spiritual necesita multa munca si nu vorbe goale. Avem cateva experiente "satori" care ne arata ceea ce este posibil, dar nu am fost capabili sa mentinem acele stari de constiinta, realizand ca vor fi necesare multe repetitii, concentrare si dedicatie pentru a depasi atasamentul fata de iluzii si sisteme de credinta negative care par sa puna bete in roate la fiecare pas.

Omul realizeaza astfel ca exista multe etape ale angajamentului spiritual si ca exista multe niveluri si straturi. La inceput sunt percepute numai blocajele si obstacolele evidente in calea cresterii, posibil cautarea unui terapeut pentru vindecarea unor abuzuri din trecut, terapeuti energetici pentru a purifica sistemul de chakre si meridiane. Pentru a mentine calea spirituala, au fost probabil consultati diversi mediumi si oameni cu puteri psihice. Cele mai multe dintre aceste experiente au fost probabil nepretuite pentru oamenii porniti pe calea spirituala.

Apare apoi revelatia ce ilustreaza faptul ca angajamentul spiritual este pe viata si ca, in aceasta lume, este necesara protectia spirituala si consolidarea si interiorizarea adevarurilor spirituale. Omul incepe sa realizeze ca Dumnezeu este in Interior si nu undeva pe un nor pufos cerand obedienta.

Dorinta de a il cunoaste pe Dumnezeu de Acolo este inlocuita de dorinta de a trai Adevarul Prezentei Divine din Interior.

In mesajul urmator vom discuta despre cea de a treia etapa a evolutiei spirituale si inaltarii, Purificarea.






Citeste mai mult: Calea Eliberarii -> Pasii Ascensiunii 2



sursa: http://maya_ra.ablog.ro

luni, 13 august 2012

Deziluzia - prima dintre fazele evolutiei spirituale si ascensiunii






Fazele evolutiei spirituale si ascensiunii

1. Deziluzia

2. Angajamentul de a evolua

3. Purificarea

4. Integrarea

5. Asimilarea Noilor Energii

6. Transmutatia

7. Transfigurarea

8. Resurectia

9. Ascensiunea



 Calea evolutiei spirituale si prin consecinta si a inaltarii incepe cu o perioada de deziluzie. Sufletul ce poarta in inima Adevarul Divin, ascuns totusi de framantarile si bagajele karmice ale densitatii lumii fizice, ajunge in starea de a nu mai putea face o conexiune intre dorintele si visele interioare in raport cu lumea care il inconjoara. Sananda explica intr-un mod foarte interesant si spiritual semnificatia cuvantului deziluzie: dezmembrarea iluziilor.. Exemple ale fazei deziluziei sunt manifestari precum "criza varstei de mijloc" sau perioade in care sufletul incepe sa se intrebe care este de fapt scopul vietii si incepe sa realizeze ca este mult mai amplu decat casatoria, cresterea copiilor, mersul zilnic la serviciu si speranta de a avea o pensie satisfacatoare.

Inainte de incarnare, sufletul vine cu un Plan Divin al experientelor si lectiilor pe care doreste sa le traiasca si sa le indeplineasca in aceasta viata. Atunci cand manifestarile si calea vietii in plan fizic se departeaza de Plan, datorita defazajului care apare intre suflet si eu-l lumesc, un sentiment de deziluzie se face din ce in ce mai prezent. Omul incepe sa aiba senzatii precum ca viata sa nu are prea mult sens, ca este risipita. In acel moment, de regula, el cauta sensuri mai inalte si se intoarce catre spiritualitate pentru a obtine raspunsuri la intrebarile mai profunde ale existentei. Cei care totusi ignora semnele, deseori au parte de imbolnaviri fizice, mentale sau emotionale (corpuri care nu mai sunt in aliniere cu corpurile inalte si esenta sufletului), accidente, probleme financiare sau cu serviciul, relatii dificile si despartiri, asa cum sunt percepute de catre ego. Cu toate acestea, sufletul persoanei respective vede in aceste evenimente semnale de trezire pentru schimbarea directiei si alinierea cu Planul Divin personal si colectiv.

In insemnarea urmatoare vom studia faza Angajamentului pentru Evolutie.


Citeste mai mult: Calea Eliberarii -> Pasii Ascensiunii 1



sursa: http://maya_ra.ablog.ro

duminică, 12 august 2012

BUCURIA - Calea Noului Pamant - Eckhart Tolle



Pe Noul Pamant , bucuria va inlocui dorinta ca forta motrice, forta motivationala din spatele actiunilor. Bucuria nu vine din ceea ce faceti, ci curge din interiorul vostru spre ceea ce faceti.

Va veti bucura de orice activitate in care veti fi pe deplin prezenti - orice activitate, nu numai aceea care reprezinta atingerea unui scop. A trai in prezent este sa fii constient de viata ta in fiecare clipa. Atunci cand faceti din prezent, nu din trecut sau viitor, punctul focal al vietii voastre, capacitatea voastra de a va bucura de ceea ce faceti – si, prin aceasta , calitatea vietii voastre – creste exponential.

Nu trebuie sa asteptati ca “ceva semnificativ” sa apara in viata voastra pentru a va putea bucura, in sfarsit , de ceea ce faceti.
Sindromul “dorintei de a incepe sa traiti” este una dintre cele mai obisnuite “amagiri” ale starii inconstiente. Inconstienta este identificarea cu mintea conditionata: " Mintea cere permanent, doreste permanent, pretinde constant, si naste frustrare pentru ca traieste din asteptari. Bucuria inseamna sa intri in propria fiinta (Osho Bucuria -Fericirea care vine din interior)."

Este mult mai probabil ca expansiunea si schimbarea pozitiva la nivel exterior vor veni in viata voastra daca va puteti bucura de ceea ce faceti deja, in loc sa asteptati vreo schimbare ca sa va puteti bucura de ceea ce faceti.

Atentie: ceea ce nu suferiti sa faceti, mai bine Nu faceti! Iesiti din acea activitate!
Bucuria produsa de ceea ce faceti, combinata cu un tel sau o viziune intru indeplinirea careia lucrati, devine Entuziasm. Chiar daca aveti un tel, ceea ce faceti in momentul prezent trebuie sa ramana punctul focal al atentiei voastre, altfel iesiti din armonia cu Scopul Universal.
Ca scop tintiti catre o activitate in care sunteti implicati si prin care sunteti in legatura cu alte fiinte umane si cu intregul; sa va imaginati ca prin ceea ce faceti inspirati nenumarati alti oameni si le imbogatiti vietile. Simtiti cum activitatea respectiva bucura, implineste , aduce profunzime , nu doar vietii voastre, ci si vietii semenilor. Simtiti cum sunteti un canal prin care curge energia in beneficiul tuturor. Aceasta inseamna ca telul este deja o realitate interioara in minte si simtire iar entuziasmul este forta care transpune planul mental in dimensiunea fizica.
Prin intermediul Bucuriei ne conectam la Forta Universala.
Traiti in starea de abandon si simtiti Unitatea cu Intregul si Sursa.


fragment din “Un Nou Pamant” de Eckhart Tolle

sâmbătă, 11 august 2012

Puterea neasteptata a recunostintei



Motto: „A vorbi despre recunoştinţă este un lucru plăcut şi amabil,
a acţiona cu recunoştinţă este generos şi nobil,
dar a trăi în recunoştinţă înseamnă a atinge Paradisul.”

(Johannes A. Gaertner)
Recunoştinţa ar trebui să fie lentila prin care să privim întotdeauna lumea. Dacă vom privi prin această lentilă numai la planul material, vom aştepta întotdeauna ca lucrurile din exterior să ne spună cum trebuie să ne simţim în interior. Vom fi recunoscători numai atunci când totul va funcţiona potrivit dorinţelor, nevoilor şi aşteptărilor noastre. Vom împuţina astfel mulţumirile noastre către Dumnezeu, diminuând lumina propriei noastre treziri spirituale şi limitându-ne doar la ceea ce dorim să avem, în loc să fim atenţi la ceea ce suntem.
În zilele noastre, calităţi precum recunoştinţa par să aparţină unei alte ere – vremurilor mai simple, atunci când totul se desfăşura lin şi exista timp pentru a aprecia totul. În această calitate minunată – care este recunoştinţa -, ce ne evocă o stare de blândeţe şi blajinitate, se află ascunsă o forţă şi o putere colosală, care ne poate transforma radical modul în care privim viaţa.
Iată cum ne poate ajuta recunoştinţa:
Ne ajută să ne transformăm perspectiva asupra vieţii

Aproape toate fiinţele umane au tendinţa de a lăsa lucrurile rele care li se petrec în viaţă să le umple mintea, fără a mai lăsa loc şi pentru bine. Această tendinţă a omului modern este reflectată şi perpetuată din plin de televiziune, de ziare şi de toate mijloacele de manipulare în masă. Adeseori este suficient să ni se petreacă un singur lucru rău, pentru ca noi să ne lăsăm acaparaţi de el şi să devenim chiar disperaţi, indiferent de câte alte lucruri bune există sau apar în viaţa noastră la acel moment. Prin practicarea zilnică a recunoştinţei pentru tot ceea ce primim în fiecare zi de la viaţă, vom începe să inversăm acest proces nesănătos şi aducător de tensiune şi suferinţă şi să câştigăm o perspectivă nouă, mai optimistă şi mai fericită asupra vieţii.
Ne ridică deasupra suişurilor şi coborâşurilor vieţii
Cu cât ne vom dezvolta mai mult capacitatea de a fi recunoscători, cu atât mai mult vom începe să simţim recunoştinţă, chiar şi atunci când vom avea parte de situaţii neplăcute în viaţa noastră, deoarece vom ajunge să înţelegem că lucrurile bune, la fel ca şi cele rele, nu sunt altceva decât experienţe necesare transformării noastre, care, dacă nu ne doboară, ne fac întotdeauna mai puternici şi mai înţelepţi. Adoptând această atitudine, vom putea avea mai mereu o stare de pace interioară, de mulţumire şi de înţelegere, de calm şi de seninătate, indiferent de circumstanţele exterioare trecătoare şi mereu schimbătoare care vor apărea în viaţa noastră.
Ne scoate în afara egoului nostru limitat
În cadrul practicilor spirituale care ne conduc la cunoaşterea de sine, conştiinţa noastră se expansionează şi începem să simţim gradat că suntem o parte a ceva mult mai vast, care există dincolo de ego-ul nostru limitat. Ajungem să conştientizăm totodată cât de limitată este viziunea conform căreia noi suntem doar nişte fiinţe muritoare (adică suntem doar trupul şi mintea).
În acelaşi mod, manifestarea constantă a stării de recunoştinţă ne ajută să ne depăşim egoismul şi egocentrismul şi să realizăm care ne este locul în univers, ca parte integrantă a Totului. Acest Tot este în realitate Dumnezeu Tatăl, care ne îmbrăţişează neîncetat şi care totodată există permanent în interiorul fiecăruia dintre noi, sub forma scânteii divine nemuritoare. Astfel, vom avea revelaţia faptului că tot ceea ce există este intercorelat, că de fapt nu suntem şi nu am fost niciodată separaţi de nimic din tot ceea ce există; că totul depinde de tot şi funcţionează într-o armonie perfectă, conform cu voinţa lui Dumnezeu.
În lumina acestor înţelegeri interioare pe care ni le poate aduce practicarea perseverentă a recunoştinţei, vom atinge o stare de mulţumire interioară profundă şi constantă, în care ni se va revela adevărata noastră natură, care este divină şi eternă.
Trezeşte o parte mai elevată din fiinţa noastră
Recunoştinţa este o stare ce izvorăşte din inimă, locul acela din mijlocul pieptului în care simţim vie esenţa fiinţei noastre. De aceea, atunci când practicăm în mod conştient recunoştinţa, simţim cum o parte tainică a fiinţei noastre se trezeşte, facilitându-ne accesul la profunzimile mai elevate şi mai nobile ale sufletului nostru, făcându-ne mai buni, mai iubitori, mai grijulii faţă de ceilalţi şi faţă de noi înşine. Ne deschide inima, ajutându-ne să ieşim din cochilia egoistă a intereselor proprii şi să îmbrăţişăm viaţa, trăind astfel în mod plenar tot ceeea ce ea ne dăruieşte.
Tehnici de cultivare a stării de recunoştinţă
Există multe modalităţi de a pune în practică recunoştinţa. Ceea ce este însă important este ca ele să fie practicate în fiecare zi, astfel încât aceasta să devină pentru noi un bun obicei.
Dimineaţa, imediat după ce ne trezim, este momentul cel mai potrivit pentru practicarea recunoştinţei, deoarece atunci este cel mai puţin probabil să fim deranjaţi şi nu am apucat încă să ne umplem mintea cu toate treburile pe care le vom avea de făcut în ziua respectivă. Avantajul este că, procedând astfel, întreaga noastră zi va fi încărcată de energia minunată a stării de recunoştinţă pe care am evocat-o de dimineaţă. Iar recunoştinţa noastră va atrage la rândul ei recunoştinţa altora. Iată o modalitate practică extrem de simplă, minunată şi foarte eficientă de a face mai bună lumea în care trăim.
De asemenea, ne putem realiza momentul de practică a recunoştinţei şi seara, înainte de culcare, enumerând în minte toate fiinţele, situaţiile, lucrurile din ziua respectivă, pentru care putem fi recunoscători.
1. Scriem pe o foaie de hârtie toate lucrurile pentru care suntem recunoscători
Acest exerciţiu este un foarte bun preambul înainte de realizarea celorlalte tehnici de practicare a recunoştinţei. În fiecare zi este bine să notăm pe hârtie mai multe lucruri pentru care suntem cu adevărat recunoscători şi, pe măsură ce le scriem, să urmărim să simţim sentimentul inefabil al recunoştinţei cum se trezeşte şi creşte în inima noastră.
Când punem pe hârtie toate acestea, începem să realizăm cât de multe sunt de fapt lucrurile pentru care ar trebui să ne simţim recunoscători, începând cu lucrurile mari, precum darul vieţii sau prietenii pe care îi avem, până la micile evenimente care s-au petrecut ieri, cum a fost, de exemplu, zâmbetul pe care l-am primit de la cineva sau ocazia pe care am avut-o de a petrece câteva minute relaxante pe o bancă în parc.
2. Expansionăm floarea recunoştinţei în inima noastră
Un alt exerciţiu este acela de a rosti cât mai des cuvântul recunoştinţă în minte. De fiecare dată când repetăm acest cuvânt, vizualizăm şi simţim cum o floare a recunoştinţei creşte în inima noastră din ce în ce mai mult, expansionându-se, petală cu petală, şi cuprinzându-ne toată inima. În felul acesta minunat, inima noastră se va umple zilnic de recunoştinţă, ceea ce ne va face să ne simţim mai mereu fericiţi.
3. Ne cultivăm bucuria interioară
Bucuria aduce cu ea o stare de expansiune şi de conştienţă, care dau naştere recunoştinţei. Vom urmări să inspirăm şi să expirăm, păstrându-ne atenţia focalizată asupra fluxului tainic al respiraţiei, care intră şi iese din trupul nostru. Simţim cu putere că atunci când inspirăm, în inima noastră pătrunde bucuria pură, iar atunci când expirăm, grijile şi tensiunile noastre interioare sunt eliminate o dată cu aerul. Astfel ne vom elibera de toate tensiunile şi stresurile şi întreaga noastră fiinţă se va umple de o bucurie exuberantă.
4. Îi mulţumim, plini de recunoştinţă, lui Dumnezeu pentru tot ceea ce ne dăruieşte neîncetat
Angrenarea unei practici zilnice care implică să îi mulţumim lui Dumnezeu pentru tot ceea ce El ne dăruieşte după voia Sa divină, este o modalitate extraordinar de eficientă şi de rapidă de a ne îmbunătăţi viaţa şi de a fi cu adevărat fericiţi. Vom putea în felul acesta să Îl percepem pe Dumnezeu din ce în ce mai prezent în viaţa noastră, iar perspectiva asupra lucrurilor care ni se petrec – fie ele bune sau rele – se va modifica radical pentru noi, căci vom înţelege că, acceptând cu inima deschisă tot ce vine de la El, fără să opunem nicio rezistenţă, să ne împotrivim, vom fi scutiţi de orice suferinţă.
Pe de altă parte, gradat, vom înţelege că toate situaţiile pe care ni le trimite Dumnezeu sunt totodată pentru noi şanse să devenim mai buni, mai curajoşi, mai iubitori, modelându-ne treptat caracterul, până când vom ajunge să fim ceea ce suntem cu adevărat: copiii divini perfecţi ai lui Dumnezeu.
O melodie instrumentală inspirată, elevată ne poate ajuta să evocăm mai uşor această stare.
5. La fiecare eveniment important din viaţa noastră putem realiza un mic ritual al recunoştinţei
La fiecare eveniment important din viaţa noastră, cum este aniversarea zilei noastre de naştere, Anul Nou, Sărbătoarea Sfântă a Crăciunului sau Paştele, putem realiza un fel de ritual al recunoştinţei. Putem de exemplu aprinde o lumânare şi beţişoare parfumate sau putem aranja camera într-un anumit fel care să ne introducă mai uşor într-o atmosferă de sacru ori putem face tot ceea ce considerăm noi că este în ton cu ritualul de recunoştinţă pe care dorim să îl realizăm.
Putem atunci să începem prin a ne interioriza, a ne deschide sufletul faţa de energiile benefice din univers, faţă de inspiraţia îngerilor de lumină şi faţă de Dumnezeu, dupa care putem, de exemplu, face un bilanţ al vieţii noastre sau a unei perioade din viaţa noastră, pentru a vedea care sunt darurile cele mai extraordinare pe care le-am primit de la Dumnezeu. Putem conştientiza astfel, în ce măsură ne-au ajutat lucrurile care au fost aparent rele în viaţa noastră, care a fost darul lor pentru noi.
După aceasta, în final, vom manifesta din toată inima o stare de recunoştinţă faţă de Dumnezeu, mulţumindu-I pentru toate darurile Sale.
Procedând periodic în acest mod, viaţa noastră se va spiritualiza din ce în ce mai mult şi vom începe să realizăm, cu din ce în ce mai multă luciditate, care este rostul nostru pe acest pământ.
Vă oferim în continuare câteva citate inspirate despre recunoştinţă:
• „Recunoştinţa este calea directă spre Dumnezeu şi îngeri. Dacă avem răbdare, oricât de mânioşi şi supăraţi ne simţim, putem găsi ceva pentru care să fim recunoscători. Cu cât mai mult căutăm recunoştinţă, cu atât îngerii ne vor da mai multe motive să fim recunoscători şi fericiţi în viaţă.” (Terry Lynn Taylor)
• „Recunoştinţa este memoria inimii.” (Balzac)
• „Bucuria este cea mai simplă formă de recunoştinţă.” (Karl Barth)
• „Dacă ai dat, uită; dacă ai luat, pomeneşte.” (proverb)
• „Pentru cel mai mic lucru să fii recunoscător.” (proverb)
• „A spune mulţumesc înseamnă mai mult decât doar bune maniere. Înseamnă o bună spiritualitate.” (Alfred Painter)
• „Recunoștința este cheia unei vieți fericite pe care o ținem în mâinile noastre, pentru că, dacă nu suntem recunoscători, atunci indiferent cât de mult am avea, nu vom fi fericiți – deoarece întotdeauna vom dori să avem altceva sau ceva mai bun.” (David Steindl-Rast)
• „Să ne ridicăm și să fim recunoscători, pentru că, dacă nu am învățat multe lucruri astăzi, măcar am învățat puține, iar dacă nu am învățat nici puține, măcar nu ne-am îmbolnăvit, iar dacă ne-am îmbolnăvit, măcar nu am murit; așa că, haideți să fim cu toții recunoscători.” (Buddha)
• „Recunoștința nu numai că este cea mai mare dintre virtuți, dar este și sursa tuturor celorlalte. ” (Cicero)
• „Nu putem călători spre fericire, nu o putem poseda, câștiga, purta sau consuma. Fericirea este experiența spirituală de a trăi fiecare clipă cu iubire, grație și recunoștință.” (Denis Waitley)
• „Unii spun o mulțumire înainte de a mânca. Aceasta este foarte bine. Dar eu mulțumesc înainte de a audia un concert sau o operă; mulțumesc înainte de a viziona o piesă de teatru sau o pantomimă; mulțumesc înainte de a deschide o carte și înainte de a picta, de a înota, de a dansa, de a mă juca; și spun o mulțumire și înainte de a-mi înmuia pana în cerneală.” (G. K. Chesterton)
• „Recunoștința este cea mai delicată floare care răsare în sufletul nostru.” (Henry Ward Beecher)
• „Nu te ruga atunci când plouă, dacă nu te rogi și atunci când strălucește soarele.” (Leroy Paige)
• „Să le fim recunoscători celor care ne fac fericiți, căci ei sunt încântătorii grădinari care ne fac sufletele să înflorească.” (Marcel Proust)
• „Dacă singura rugăciune pe care ai spus-o în viață ta a fost „mulțumesc”, aceasta este suficient.” (Meister Eckhart)
• „Recunoștința dezvăluie plenitudinea vieții. Ne transformă percepția, făcându-ne să înțelegem că ceea ce avem este suficient sau mai mult decât ne este necesar. Transformă negarea în acceptare, haosul în ordine, confuzia în claritate… Ea transformă problemele în daruri, eșecurile în succese, momentele neașteptate în sincronizări perfecte, iar greșelile în evenimente importante. Recunoștința dă sens zilei de ieri, aduce pacea în ziua de azi și ne oferă o perspectivă pentru ziua de mâine.” (Melodie Beattie)
• „În Noul Testament religia este grația, iar etica este recunoștința.” (Thomas Erskine)
• „Recunoștința este semnul sufletelor nobile.” (Aesop)
• „Cea mai bună modalitate de a plăti pentru un moment minunat pe care ți-l oferă viața este acela de a te bucura de el.” (Richard Bach)
• „Reflectează asupra binecuvântărilor din prezent, din care oricine are destule; și nu asupra necazurilor din trecut, din care oricine are câteva.” (Charles Dickens)
• „Tată ceresc, Tu cel care mi-ai dăruit viața, dăruiește-mi, te rog, o inimă plină de recunoștință.” (William Shakespeare)
• „În viața noastră de zi cu zi trebuie să ne dăm seama că nu fericirea ne face recunoscători, ci recunoștința ne face fericiți.” (Albert Clarke)
• „Recunoștința este atunci când amintirile sunt păstrate în inimă și nu în minte.” (Sam N. Hampton)
• „Recunoștința este bogăție; nemulțumirea, sărăcie.” (Doris Day)
• „Nu există greșeli sau coincidențe. Toate evenimentele sunt binecuvântări ce ne-au fost dăruite pentru a învăța din ele.” (Elisabeth Kubler-Ross)
• „Dumnezeu ţi-a dăruit 86.400 de secunde azi. Ai folosit vreuna pentru a spune mulţumesc?” (William A. Ward)
• „Recunoştinţa nemărturisită nu este de folos nimănui.” (G.B. Stern)
• „Este un înţelept acela care nu tânjeşte după ce nu are, ci se bucură de ceea ce are.” (Epictetus)
• „Dacă vrei să-ţi transformi viaţa, încearcă să fii recunoscător mereu. Vei avea o viaţă complet nouă.” (Gerald Good)
• „Recunoştinţa este cea mai umilă dintre virturţi, iar nerecunoştina, cel mai rău viciu.” (Thomas Fuller)
• „Nu există diferenţă mai mare între oameni ca aceea dintre oamenii recunoscători şi cei nerecunoscători.” (R.H. Blyth)
• „Cine nu mulţumeşte pentru puţin, nu va mulţumi nici pentru mult.” (proverb estonian)
• „Să simţi recunoştinţă şi să nu o manifeşti este ca şi cum ai împacheta un cadou şi nu l-ai oferi în dar.” (William Arthur Ward)
• „O atitudine de gratitudine aduce numai binecuvântări.” (Sir John Marks Templeton)
 

vineri, 10 august 2012

Secretul sufletului pereche - Arielle Ford




Fragmente din cartea „Secretul sufletului pereche - Arielle Ford

Povestea lui Stefanie ilustrează o stare de spirit pe care foarte mulți oameni au simțit-o într-un moment sau altul din viața lor. După una sau mai multe relații dezastruoase, este ușor să te închizi în tine, să renunți la speranță și la credința că partenerul ideal pentru tine se află undeva acolo. Inima ta continuă să tânjească după iubire, dar mintea îți spune că este imposibil să te bucuri de ea, și astfel, în interiorul tău se creează un conflict. O parte din tine strigă: „Da! Merit să mă bucur de o relație perfectă!”, iar alta îi răspunde: „Nu îți vei găsi niciodată partenerul perfect!” Atunci când convingerile noastre ne contrazic dorințele, noi trăim o stare de conflict interior care nu numai că ne paralizează, dar ne și împiedică să recunoaștem posibilitățile reale de a obține satisfacția în plan afectiv, care există pretutindeni în jurul nostru.

Legea Universală a Atracției afirmă că noi atragem întotdeauna către noi oamenii, evenimentele și circumstanțele care corespund din punct de vedere vibratoriu stării noastre de spirit. Cu alte cuvinte, noi atragem acele experiențe care corespund convingerilor noastre. Dacă pornim de la premisa că există suficientă iubire în această lume și că merităm să ne bucurăm de ea (dăruind-o și primind-o), noi vom atrage în viața noastră un alt tip de relație decât un om care crede în raritatea iubirii sau care nu se simte demn de a fi fericit. Dacă pornim de la convingerea că lumea în care trăim este un loc prietenos și plin de iubire, noi vom trăi foarte des aceste stări. Invers, dacă pornim de la convingerea că lumea în care trăim este haotică, generatoare de stres și că ar trebui să o privim cu mari rezerve și să ne temem de ea, mai devreme sau mai târziu aceasta va deveni realitatea noastră. De aceea, primul pas important al formulei de manifestare a partenerului ideal în viața ta constă în a crede cu toată ființa că acesta există, chiar dacă nu l-ai cunoscut încă.

Dacă nu crezi cu o certitudine de 100% că sufletul tău pereche există undeva în lumea largă, tu vei simți nevoia să cauți dovezi în această direcție. în schimb, dacă ești absolut convins că sufletul tău pereche există, acesta va putea intra în viața ta într-o infinitate de moduri. De pildă, prietena mea Trudy și-a întâlnit viitorul soț în timp ce căuta un cantalup perfect la piața de produse integrale și organice. La rândul ei, Patricia, o fostă colegă, și-a cunoscut viitorul soț după ce a acceptat cu greu invitația unei prietene de a merge la o petrecere la care nu avea niciun chef să meargă. Practic, prietena ei a trebuit să o smulgă cu forța din pat pentru a o convinge să vină. Ajunsă la petrecere, ea și-a cunoscut sufletul pereche la coadă la garderobă. Ce să mai zic de experiența lui Gayle Seminara-Mandel, a cărei poveste o vei citi într-un capitol ulterior? îmbrăcată într-un trening uzat și asudată din cap până-n picioare, aceasta și-a cunoscut viitorul soț făcând exerciții la bicicletă într-o sală de gimnastică în seara zilei de Anul Nou, în care era singură întrucât nu reușise să își găsească un partener. Sean Roach, a cărui poveste o voi relata de asemenea mai târziu în detaliu, se afla odată în avion, întorcându-se în Australia după o excursie de trei săptămâni, și se întreba dacă o va găsi vreodată pe femeia cu care și-ar putea întemeia o familie. Când una din stewardese a fost agresată verbal de un pasager necioplit, el i-a sărit în apărare și s-a trezit că o privește în ochi pe viitoarea sa soție. La rândul lui, englezul David Brown s-a trezit într-o dimineață obsedat de un număr de telefon. în cele din urmă, a trimis un SMS la numărul respectiv, a cunoscut-o pe proprietara telefonului, iar relația lor a evoluat în scurt timp de la prietenie la iubire.

5. Crearea spațiului sufletesc Așa cum am mai spus, dacă dorești să fii pregătit pentru primirea în viața ta a sufletului tău pereche, trebuie să îți creezi mai întâi spațiul fizic, emoțional și mental necesar care să îți permită să îi recunoști prezența și să aprofundezi conexiunea cu el. Mai există însă un tip de spațiu pe care trebuie să începi să îl cultivi, și anume cel sufletesc sau spiritual, care apare numai în timpul meditației și al reflexiei tăcute.
Marea majoritate a oamenilor pe care îi cunosc și care au aplicat Legea Atracției pentru a-și întâlni partenerii ideali nu i-au cunoscut pe aceștia la petreceri aglomerate sau în baruri pentru oameni singuri, ci i-au recunoscut în pacea interioară a sufletului lor, atunci când s-au conectat cu înțelepciunea lor profundă. De aceea, pregătirea în vederea cunoașterii partenerului ideal nu se referă doar la încheierea proiectelor, actualizarea imaginii de sine și detașarea de foștii iubiți, ci și la cultivarea unei stări de pace interioară care să-ți permită să auzi vocea șoptită a intuiției care te călăuzește pe calea cea dreaptă.

Dacă ți-ai propus să îți creezi un spațiu interior în viața ta pentru a te pregăti astfel în vederea primirii sufletului tău pereche, tot ce mai ai de făcut este să aștepți cu răbdare derularea naturală a evenimentelor. Cu alte cuvinte, bazează-te pe orarul Universului, nu te crampona cu încăpățânare de propriul tău orar. Destinul personal respectă o sincronizare foarte precisă, dar trebuie să înveți să ai încredere în planul divin în ceea ce te privește.

În cartea Mănâncă, roagă-te, iubește, de Elizabeth Gilbert, există un citat despre iubire care îmi place foarte mult. Iată cum sună el:
Destinul este un joc între grația divină și efortul conștient deliberat. Dacă asupra primeia nu avem niciun control, cel de-al doilea depinde în totalitate de noi și de acțiunile noastre, care vor avea consecințe cât se poate de precise. Omul nu este o marionetă în mâinile zeilor, dar nici nu își controlează în totalitate destinul personal. El se află undeva la mijloc. Noi galopăm prin viață ca niște artiști de circ care se mențin în echilibru cu fiecare picior pe spinarea unui alt cal. Primul cal are numele „Credința”, iar celălalt „Liberul arbitru”, iar întrebarea pe care ar trebui să ți-o pui zilnic este pe care dintre ei te afli. Pe unul dintre ei nu îl poți controla, deci nu are niciun sens să îți faci griji, dar pe celălalt trebuie să îl conduci acolo unde dorești prin eforturile tale concentrate.

Pregătirea în vederea primirii în viața ta a sufletului tău pereche presupune un astfel de efort concentrat, dar și foarte multă credință, căci destinul este implicat în acest proces. Aceștia sunt cei trei poli ai ecuației a cărei rezolvare îți va aduce marele premiu: efortul personal, credința și destinul.
Mânia și teama pe care le-am găzduit atât de multă vreme au fost înlocuite de umilință. Am devenit eu însămi iubirea pe care am căutat-o atâta vreme și m-am iertat în sfârșit. La vârsta de 44 de ani, m-am decis pentru prima oară să mă abandonez în fața voinței lui Dumnezeu, lăsându-mă călăuzită de acesta în privința vieții mele amoroase. M-am rugat zilnic lui Dumnezeu să decidă cine va fi partenerul meu de viață, în cazul în care acesta va mai apărea vreodată în viața mea. într-o dimineață, m-am trezit din somn plină de speranță.

În tot acest timp le-am recomandat multor clienți de-ai mei (devenisem consilier în domeniul dezvoltării personale) să își manifeste partenerii de viață folosindu-se de internet ca de un instrument de meditație. Pe bună dreptate, se spune că predai cel mai bine ceea ce trebuie să înveți tu însuți. Clienții mei au obținut rezultate extraordinare, așa că m-am decis să încerc eu însămi. Am intrat chiar atunci online pe un site matrimonial și am dat peste un anunț al celui mai frumos bărbat pe care îl văzusem în viața mea. Nici măcar nu mi-am mai dat osteneala să îi citesc anunțul. A fost suficient să mă uit în ochii lui, iar radarul meu intuitiv a început să țiuie! L-am contactat imediat, iar din clipa în care i-am auzit vocea, am știut că el era Alesul. Nu am simțit nici cea mai mică stare de anxietate, ci doar un sentiment de prietenie și calm, care nu avea nimic în comun cu așteptarea romanțioasă pe care o simțisem în toate relațiile mele anterioare. în cel mai scurt timp, ne-am dat amândoi seama că eram făcuți unul pentru celălalt. De atunci, nu ne-am mai despărțit niciodată.

Dat fiind că mă vindecasem deja din punct de vedere emoțional și mă simțeam întreagă, mi-am construit relația cu sufletul meu pereche pe un fundament solid. Mi-am luat de la bun început angajamentul că nu îi voi adresa niciodată vreun cuvânt necuviincios și că îl voi trata întotdeauna cu respectul pe care îl merită. Amândoi ne-am confruntat în trecut cu dificultăți majore pe care nu mai doream să le repetăm. Experiența ne-a învățat în egală măsură că: „Dacă vei continua să procedezi așa cum ai procedat în trecut, vei obține aceleași rezultate!”

În final, ne-am decis să onorăm angajamentul nostru printr-un legământ al spiritului și prin încheierea unei căsnicii legale. Atunci când ne-am căsătorit, am convenit împreună că divorțul nu va reprezenta niciodată o opțiune pentru noi. Înainte de ne culca, ne rezolvăm întotdeauna eventualele diferende, punându-l pe celălalt înaintea noastră, și ne susținem reciproc procesul de creștere personală și spirituală. Nu încercăm niciodată să ne manipulăm, evităm luptele pentru putere și rămânem întotdeauna apropiați, dar nu atât cât să aruncăm o umbră asupra celuilalt. Ne considerăm o echipă și cei mai buni prieteni. Râdem foarte mult împreună. Ştim că nu suntem perfecți, dar ne considerăm perfecți unul pentru celălalt. Nu aș fi reușit să atrag niciodată o relație atât de armonioasă dacă nu aș fi descoperit iertarea de sine și dacă nu le-aș fi acordat aceeași iertare celor care m-au trădat (în percepția mea).

Așa cum ilustrează atât de frumos povestea lui Colette Baron-Reid, iertarea reprezintă un proces în două etape: mai întâi, noi trebuie să îi iertăm pe cei care ne-au rănit, iar în al doilea rând trebuie să ne iertăm pe noi înșine pentru toate momentele în care nu ne-am ascultat intuiția, în care am luat decizii din disperare sau pentru toate sutele de lucruri pentru care ne învinovățim.
În continuare, fă o nouă respirație profundă, iar în timp ce expiri imaginează-ți că plutești în acest ocean de iubire, simțindu-te absolut confortabil, protejat și iubit.

Privește apoi către stânga. Vei vedea aici o imagine a ta. Este imaginea sinelui tău preaiubit, acea parte din ființa ta care emană bucurie și speranță, care știe că ești o ființă specială și unică, și că în toată lumea nu mai există nimeni ca tine.

Cum arată această imagine? Ar putea fi imaginea ta la vârsta de doi sau trei ani, dar și cea de la șapte ani, de la 15 ani sau de la 52 de ani. Cert este că ea emană iubire. Ochii îți strălucesc și ești absolut irezistibil.

Invită acest aspect să se așeze în fața ta. Inspiră profund și apoi conectează-te (pe durata expirației) cu această parte profundă a ta. Roag-o să îți spună care sunt calitățile tale cele mai frumoase. Ce anume te face să fii atât de special, de minunat și de irezistibil?

Ascultă astfel toate motivele pentru care meriți să te bucuri de iubire în viața ta, din perspectiva sinelui tău preaiubit. Acesta îți va explica în detaliu motivele pentru care merită să te îndrăgostești nebunește de tine însuți. El îți va reaminti de toate lucrurile bune pe care le-ai făcut vreodată și de toți oamenii pe care i-ai ajutat și ale căror vieți au devenit mai bogate datorită ție.
Ascultă lista calităților care te fac să fii unic și atât de demn de iubire.

În continuare, întreabă-ți șinele preaiubit ce ar trebui să faci pentru a te îndrăgosti nebunește de tine însuți, din nou și din nou. La ce gânduri ar trebui să renunți? Ce convingeri ar trebui să schimbi? De ce tipare și comportamente ar trebui să te dezbari pentru a simți în permanență cât de dezirabil, de special și de fabulos ești?
Respiră profund și ascultă răspunsul sinelui tău. Dacă ești dispus să renunți la anumite gânduri, convingeri, tipare și comportamente care te împiedică să te bucuri la maxim de propria ta ființă, spune-i acest lucru sinelui tău și întreabă-te ce ai putea face chiar săptămâna aceasta pentru a renunța la ele. Ai nevoie de vreun ajutor, de sprijinul cuiva?
Spune-i toate aceste lucruri sinelui tău, aspectul cel mai demn de iubire din ființa ta, apoi roagă-l să îți transmită toate acele cuvinte frumoase pe care ar trebui să ți le repeți zilnic pentru a te simți iubit, plin de iubire și demn de a fi iubit. Ce cuvinte frumoase ar trebui să auzi pentru a te simți zilnic în prezența iubirii? Că ești bun? Că ești perfect așa cum ești? Că ești atrăgător, frumos, strălucitor și sublim? Că ești genial? Că meriți să fii iubit? Că ești dezirabil? Că ești competent, creativ, special, important?

Respiră profund și repetă-ți aceste cuvinte, pe expirație. Repetă-le de șapte ori.
Lasă aceste cuvinte să pătrundă adânc în conștiința ta, odată cu fiecare nouă respirație. Ești într-adevăr demn de a fi iubit.
Observă reacția inimii tale în fața acestei aprecieri de sine. Crede în aceste cuvinte, căci ele îi aparțin acelei părți din tine care este cu adevărat adorabilă.
Recunoaște-ți astfel măreția propriei umanități, bunătatea inimii tale.
În timpul următoarei expirații, dizolvă orice obstacol care te împiedică să devii una cu iubirea. Meditează asupra influenței pe care ar avea-o iubirea ta de sine asupra oamenilor din viața ta: asupra copiilor, fraților, colegilor, oamenilor din comunitatea ta, prietenilor tăi. Realizează astfel că iubirea de sine echivalează cu iubirea tuturor oamenilor care îți ies în cale.

Caracteristicile cărții „Secretul sufletului pereche - Arielle Ford
Numărul de pagini: 219
Formatul în cm. (l x L): 13 x 20
I.S.B.N.: 978-606-8080-70-3
Traducerea din limba engleză: Cristian HANU
Titlul original: The Soulmate Secret: Manifest the Love of Your Life with the Law of Attraction

joi, 9 august 2012

Fundatia Keshe - despre tehnologie bazata pe energie libera si propulsie magnetica - tehnologie spatiala bazata pe sisteme gravitationale si magnetice - transport in 10 minute in orice punct de pe glob




"Poate cea mai uluitoare veste din ultima perioadă o reprezintă anunţul făcut de Fundaţia Keshe http://www.keshefoundation.org/en/ pentru luna septembrie a acestui an. Această fundaţie va prezenta întregii lumi şi tuturor guvernelor, fără discriminare, patentele descoperirilor sale în ceea ce priveşte tehnologia spaţială, bazată pe sistemele antigravitaţionale şi magnetice (Magrav), pe care ea le-a dezvoltat şi perfecţionat, având la bază energia liberă de punct zero. Invitaţia oficială a Fundaţiei Keshe, care a fost adresată liderilor statelor lumii, prin intermediul ambasadelor lor din Belgia poate fi citită aici: http://www.keshefoundation.org/en/media-a-papers/keshe-news/316-the-world-peace-invitation-and-release-of-technology .

Într-un efort de a se alinia cumva la această tendinţă foarte puternică - ce se manifestă din ce în ce mai mult în lume în ultima perioadă – în legătură cu implementarea unei clase complet noi de tehnologie şi de înţelegere ştiinţifică a realităţii, guvernul SUA şi-a exprimat şi el intenţia de a lansa pe piaţa elemente extraordinare, ale unei tehnologii bazate pe efectul Tesla şi pe descoperirile genialului savant Nicola Tesla, în special pentru a realiza transferul de energie fără intermedierea cablurilor (http://occupycorporatism.com/us-government-gives-un-classified-tesla-technology-to-assist-sustainable-development-scheme/ ).

Totuşi, ceea ce au de gând să-i dezvăluie lumii, reprezentanţii Fundaţiei Keshe, depăşeşte în valoare şi importanţă orice a întreprins până acum ştiinţa actuală – sau ceea ce ea a ascuns de cunoaşterea generală a lumii.
Fundaţia Keshe are sediul în localitatea Ninov din Belgia şi, în ultimii 40 de ani, a dezvoltat mai multe sisteme revoluţionare de tehnologie a transportului, purificării mediului sau de alimentare cu energie, care în prezent ar putea transforma radical viaţa, pe întreaga noastră planetă, într-un timp foarte scurt – dacă guvernele lumii vor răspunde pozitiv la oferta fundaţiei. Istoria dezvăluirii acestor tehnologii este însă ceva mai veche.
Fundaţia Keshe i-a propus lumii prima dată, pe 21 aprilie 2012, revelarea planurilor şi dispozitivelor tehnologice pe care ea le-a proiectat şi dezvoltat, făcând demersurile necesare pentru invitarea tuturor statelor, la conferinţa dedicată acelui eveniment internaţional. Nu toate statele au răspuns pozitiv la invitaţia Fundaţiei, iar dintre cele care şi-au confirmat participarea, unele s-au răzgândit brusc, cu 48 sau chiar cu 24 de ore înaintea conferinţei, datorită presiunilor mari care s-au făcut asupra liderilor lor, de către alte state. Fundaţia nu va divulga numele ţărilor participante, care au acceptat atunci să primească şi să introducă în folosinţă noua tehnologie – şi nici pe acelea ale ţărilor care s-au retras de la conferinţă. Se ştie însă că reprezentanţii NASA s-au retras intempestiv, cu 24 de ore înaintea demonstraţiei, iar la două zile după aceea (pe 23 aprilie 2012) Preşedintele SUA, Barack Obama, a semnat un decret prin care America nu recunoaşte tehnologiile neconvenţionale sau pe cele ce provin din afara Americii.
În urmă cu aproximativ o săptămână, Fundaţia Keshe a invitat din nou statele lumii, la o conferinţă pe aceeaşi temă, care va avea loc pe data de 6 septembrie 2012, iar două săptămâni mai târziu (pe data de 21 septembrie 2012) ea le va trimite tuturor ţărilor care vor dori, documentaţia necesară pentru a construi dispozitivele bazate pe noua tehnologie. Cu această a doua propunere, Fundaţia Keshe invitădirect şi fără echivoc liderii naţiunilor de pe Pământ să desemneze persoanele calificate pentru a lua parte la întâlnirea ce va fi organizată în Belgia, pe 6 septembrie 2012. Astfel, ea va iniţia prima fază de implementare a tehnologiei spaţiale, bazată pe sistemele gravitaţionale şi magnetice (Magrav). Mai apoi, ea le va trimite simultan, tuturor oamenilor de ştiinţă interesaţi, documentaţia şi cunoştinţele necesare pentru producţia în serie a acelor aparate.

Practic vorbind, Fundaţia Keshe doreşte să pună la dispoziţia întregii omeniri, tehnologia bazată pe energie liberă şi pe propulsie magnetică, fără să solicite niciun profit şi nicio sumă de bani pentru aceasta. Ţelul fundaţiei este de a pune astfel capăt sărăciei şi foametei în lume. Noua tehnologie va face posibil transportul de mărfuri şi de fiinţe umane, în orice punct de pe planeta noastră, într-un interval de 5-10 minute; de asemenea, ea va oferi cu uşurinţă posibilitatea călătoriilor galactice şi, implicit, a contactului cu alte civilizaţii extraterestre, graţie dezvoltării tehnologiei de zbor spaţial. O altă utilizare imediată a tehnologiei va fi în ceea ce priveşte asigurarea unei cantităţi îndestulătoare de apă potabilă, foarte pură şi sănătoasă, astfel încât aproape nicio zonă de pe glob nu va mai avea de suferit de pe urma secetelor prelungite şi a lipsei de apă.
Implicaţiile acestei intervenţii salutare a Fundaţiei Keshe, în status quo-ul materialist şi limitat al ştiinţei contemporane – şi, implicit, al intenţiilor malefice ale „elitei” masonice, pentru a menţine lumea la un nivel incipient de dezvoltare tehnologică şi energetică – va produce multe „valuri” în diverse medii de afaceri. Acum, fiecare va putea vedea ce vor, de fapt, liderii ţărilor şi care sunt intenţiile lor adevărate. Probabil că, la început, comunitatea ştiinţifică şi ţările aservite cabalei criminale masonice vor ignora cu desăvârşire chiar şi această a doua propunere lansată de Fundaţia Keshe, urmărind ca ea să nu fie deloc mediatizată. Totuşi, este greu de presupus că toate ţările vor reacţiona în acelaşi mod; unele dintre ele vor întâmpina cu bucurie propunerile fundaţiei şi vor prelua tehnologia respectivă, punând-o în aplicare, imediat. Popoarele ţărilor care au refuzat această tehnologie vor vedea realizările excepţionale pe care alte state le-au obţinut, precum şi avansul nivelului lor de trai, al prosperităţii şi economiei naţionale. Atunci, liderii lor vor trebui să explice de ce au refuzat tehnologia respectivă şi care este motivul pentru care oamenii sunt ţinuţi în continuare în suferinţă, nevoi şi multiple probleme financiare – când alţii sunt fericiţi şi progresează foarte repede.

Pentru o transparenţă totală, Fundaţia Keshe va publica numele fiecărei ţări care va primi tehnologia respectivă şi adresa de e-mail care a fost folosită – astfel încât oricine doreşte, va putea urmări răspunsurile şi corespondenţa guvernamentală cu Fundaţia Keshe, în această problemă. În felul acesta va putea fi făcută o evaluare a situaţiei internaţionale şi se va putea observa care state doresc cu adevărat progresul omenirii şi care nu doresc ca el să fie realizat. Totuşi, ne aşteptăm ca problema să fie ceva mai complicată decât atât, dată fiind incredibila abilitate satanică a cabalei masonice de corupere şi manipulare a opiniei publice – care, împreună cu controlul asupra mass-media, ar putea conduce pur şi simplu la ignorarea Fundaţiei Keshe şi a excepţionalei sale oferte către omenire.
Criza energetică a omenirii va fi rezolvată repede şi toate problemele de ordin financiar, care au rezultat din această „criză” -– ce a fost în mod deliberat menţinută de „elita” masonica pentru propriul ei profit – vor dispare aproape imediat. Progrese uriaşe vor fi realizate, de asemenea, în domeniul medical, prin aceeaşi tehnologie pusă la dispoziţie de Fundaţia Keshe. În ultimii şase ani, fundaţia s-a asigurat ca fiecare om de ştiinţă important de pe planeta noastră, să primească patentele pentru sistemele noi inventate; în felul acesta, s-a prevenit posibilitatea blocării tehnologiei de către un grup de interese sau de către o persoană individuală – astfel încât, în acest moment, cele mai multe state au deja patentele de invenţie în ceea ce priveşte generarea energiei, sistemele medicale, ecologice şi cele de călătorie spaţială. Vechile metode bazate pe exploatarea resurselor planetei (combustibili convenţionali), care au fost menţinute pentru a preveni dezvoltarea şi progresul accelerat al omenirii, vor deveni în scurt timp inutile; toate ţările au acum aceeaşi posibilitate pentru a conlucra în vederea implementării rapide a acestei tehnologii noi, pure şi armonioase, care implică sistemele Magrav. Aplicaţiile militare ale tehnologiei care va fi pusă la dispoziţie de Fundaţia Keshe sunt atât de distrugătoare, încât lumea va realiza imediat că războiul nu mai are niciun sens şi el va trebui să fie eliminat complet din existenţa noastră.

Ţelul principal al Fundaţiei Keshe este acela ca nouă tehnologie să fie gratuită pentru orice guvern de pe planetă, în beneficiul fiecărui cetăţean al ei, deoarece fundaţia consideră că tehnologia sistemelor Magrav este proprietatea tuturor oamenilor de pe Pământ. Prin urmare, patentele de invenţie pentru aceste sisteme sunt, într-un fel, bunuri ale fiecărui locuitor al planetei noastre şi ele nu pot fi reclamate de nicio persoană, organizaţie sau naţiune, ca fiind proprietatea ei. Aceasta poate să însemne, în scurt timp, prosperitatea tuturor statelor, deoarece fiecare ţară în parte va beneficia integral de veniturile obţinute prin folosirea judicioasă a noii tehnologii, în funcţie de direcţia benefică în care aceasta va fi folosită."



sursa: http://dei-matei.blogspot.ro

miercuri, 8 august 2012

Paul Ferrini – Despre dorinta de a-i indrepta pe ceilalti




Ori de cate ori ma gandesc ca cineva (inclusiv eu insumi) are nevoie sa fie indreptat, incep sa gandesc din perspectiva lipsei. Si nimic nu se indreapta printr-o mentalitate a lipsei… E un adevarat paradox. Daca eu gandesc ca ceva trebuie indreptat, indreptarea devine imposibila. Daca eu imi dau seama ca nu poate fi reparat, atunci nu este stricat. Cheia in aceasta propozitie este cuvantul “eu’”. Ceea ce gandesc eu, determina drama sau absenta dramei. Deoarece noi vrem ca lucrurile sa fie perfecte, intotdeauna incercam sa ne schimbam experienta. Una din cele mai insemnate practici ale Mintii Christice este acceptarea. Cati insa dintre noi gasesc ca e usor sa accepte viata asa cum se petrece, asa cum se dezvaluie?

Cei mai multi dintre noi incearca sa practice acceptarea, dar ne dam seama ca nu reusim decat sa gasim, constant, nod in papura experientei noastre. Atunci cand realizam acest lucru, putem alege intre a ne pedepsi sau a accepta faptul ca suntem cusurgii. Daca ne pedepsim, nu vom reusi decat sa subliniem si mai mult neputinta noastra de a accepta. Acest lucru poate deveni un cerc vicios, in care continuu ne consideram neadecvati. Asa ca trebuie sa invatam sa fim constienti de ceea ce se intampla, fara sa judecam.
Atunci cand traim starea de pace nu avem nevoie sa indreptam ceva sau pe cineva, orice ar fi. Daca ceva trebuie sa se schimbe, schimbarea se va produce de la sine. Nu trebuie fortata. Nu are nevoie de manipulare.

[...] Ne purtam de parca am fi in batalie, cu singura deosebire ca ea are loc in mintea noastra. [...]
A asculta fara reactie
Uneori incercam sa-i indreptam pe altii in moduri mult mai subtile. Cand prietenii nostrii ne vorbesc, aparent ii ascultam, dar adesea o facem prin propriile noastre filtre. In mintea noastra suntem sau nu de acord cu ei si plasam ce spun in contextul convingerilor noastre. De cele mai multe ori cand prietenii ne fac confidente, noi credem ca ei ne adreseaza invitatia de a le analiza situatia si da sfaturi. Una din cheile practicii Mintii Christice e sa asculti fara prejudecati. Daca oamenii cer o replica, le spunem ca noi credem ca intelegem ceea ce spun, ca i-am auzit cu adevarat, neconditionat.
Atunci cand dam sfaturi ne implicam in problemele lor. Normal ar fi sa ne dam seama ca avem deja destule provocari in propria viata, ca sa mai avem nevoie sa ne asumam si problemele lor. In plus, noi nu putem intelege contextul vietii altei persoane. Nici macar acele solutii care au fost bune pentru noi nu se potrivesc neaparat si pentru altii. Atunci cand incercam sa indreptam sau sa dam sfaturi nu suntem nici binevoitori si nici generosi. Mai degraba ii atacam. Daca vrem sa fim amabili trebuie sa-i acceptam asa cum sunt si sa incetam sa le schimbam viata.

Nu suntem in stare sa oferim opinii sau solutii, dar putem sa-i lasam sa stie ca i-am auzit si ca raspunsurile se afla deja in ei, asa cum sunt deja in noi toti. Atunci cand avem increderea ca ceilalti vor gasi propriile raspunsuri, ii tratam ca pe niste egali spirituali…
Nu pretindem ca stim ceva ce ei nu stiu. Nu dorim ca ei sa ajunga sa depinda de noi. Noi le acordam oamenilor respect si libertate. Avem credinta ca adevarul din ei le va ilumina calea. Aceasta este iubirea in actiune!
Ingrijindu-ne de noi insine la toate nivelele, fizic, emotional, mental si spiritual, suntem capabili sa raspundem celorlalti in modul cel mai rabdator, afectuos si plin de compasiune posibil.
Poate ca, pentru unii dintre noi, este o revelatie sa afle ca noi nu suntem aici sa-i salvam pe altii de durerea lor, ci doar ca sa o depasim pe a noastra. Aceasta este si principala noastra raspundere in prezenta intrupare.
Chiar si atunci cand ne unim viata cu viata altei persoane, aceasta raspundere ramane a noastra.”


Paul Ferrini – Intoarcerea in Gradina


sursa: http://dei-matei.blogspot.ro