duminică, 22 aprilie 2012

Secretul manuscriselor de la Marea Moarta





Doua laboratoare italiene au folosit fizica particulelor elementare pentru a determina continutul in clor si brom al apei dintr-un manuscris de la Marea Moarta, precum si a apei din acea zona. Cele doua rezultate fiind in acord, s-a confirmat ca manuscrisul de la Marea Moarta chiar a fost creat in acea zona, iar nu intr-alta si transportat acolo.

Imagine de manuscris de la Marea Moarta. Studii recente efectuate de catre cercetatorii de la Laboratori Nazionali del Sud (LNS), Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (LNS-INFN, Catania),, ambele din Italia,) au contribuit la dezlegarea misterului legat de originea unuia dintre manuscrisele de la Marea Moarta. Manuscrisele de la Marea Moarte reprezinta o colectie de circa 900 de documente, descoperite intre 1947 si 1956 in mai multe grote de langa Khirbet Qumran si reprezinta cele mai vechi texte biblice, fiind scrise in perioada 250 i. Hr. – 70 d. Hr.. Studiul efectual a utilizat o noua metoda de analiza, numita “XPIXE”, brevetata de cercetatorii de la LNS-INFN si un accelerator de particule din cadrul aceluiasi institut. Rezultatele analizelor efectuate au fost prezentate pe 1 iulie 2010 de catre Profesorul Giuseppe Pappalardo de la INFN, la conferinta PIXE 2010, in Surrey, Marea Britanie. Analiza efectuata de fizicienii de la INFN in colaborare cu cercetatori de la IBAM-CNR, a aratat ca unul dintre manuscrise, asa numitul Sul al Tempului (Temple Scroll), care nu nareaza fapte biblice, ci descrie viata intr-un templu si prezinta modul in care legile trebuie comunicate oamenilor, ar fi fost facut langa Marea Moarta, in regiunea Qumran, chiar acolo unde manuscrisele au fost gasite.

Grotele din Qumrat unde au fost descoperite maniscrisele. Imagine cu o pestera precum cea in care au fost descoperite manuscrisele de la Marea Moarta. Au fost analizate sapte mici bucatele dintr-un sul (dimensiunea medie de un centimetru partat), la cererea Dr. Ira Rabin de la BAM (Bundesanstalt fur Materialforschung) din Berlin. Manuscrisele apartin muzeului “Israel” din Ierusalim si colectiei Ronald Reed a bibiotecii universitatii John Rylands. In cadrul laboratorului LANDIS de la LNS-INFN au fost efectuate analize ne-distructive pentru obtinerea de informatii asupra originii manuscriselor. Pentru producerea sulurilor, materialele pe care se scria la vremea respectiva, era utilizata o cantitate mare de apa. In urma analizei mai multor probe de apa din regiunea unde au fost gasite manuscrisele a fost posibila determinarea prezentei anumitor elemente (printre care clor si brom) si a concentratiilor acestora. Raportul dintre clor si brom in fragmentele din Sulul Templului a fost deasemenea determinat cu ajutorul unui fascicol de protoni cu energia de 1.3 MeV produs la acceleratorul TANDEM de la LNS-INFN. Acest raport este compatibil cu cel gasit in probele de apa analizate, din regiunea respectiva. De mentionat ca apa din fiecare regiune are o concentratie specifica de elemente precum clorul si bromul. Rezultatul acestei importante analize sprijina ipoteza conform careia aceste manuscrise au fost create chiar in regiunea unde au fost descoperite. Urmatorul pas va fi analiza cernelii folosite pentru scrierea manuscriselor. Acest articol reprezinta o declaratie de presa pe care o puteti citi in original pe Interactions.org , tradusa pentru Stiinta Azi de cercetatoarea Catalina Curceanu. Sumarul este scris de Adrian Buzatu.







Sursa : http://www.stiintaazi.ro/

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu